Acum ceva timp am scris o postare despre cuvinte , în care îmi exprimam opinia despre rolu și impactul cuvintelor în viața noastră și a celor care ne înconjoară.
Ca o completare la acel post, ce l-am scris într-o notă mai mult sau mai puțin negativistă , m-am gândit la această ”continuare”:
Spuneam atunci că sper ca timpul să ne învețe și să mă învețe puterea cuvintelor. De atunci, au trecut câteva luni, în care am realizat cât de mult au contat pentru mine cuvintele ce mi-au fost rostite de-a lungul timpului. Am avut momente bune, dar și rele ca orice om. În ambele momente au existat persoane ale căror cuvinte să mă influențeze și să mă facă să îmi schimb comportamentul uneori în bine , alteori în rău. O să spuneți că sunt o persoană influențabilă, dar oare câți din voi nu au acționat mânați de spusele auzite de ceilalți?? Câți dintre voi nu s-au simțit jigniți de auzirea anumitor expresii mai mult sau mai putin civilizate rostite de diverse persoane și nu au reacționat impulsiv, răspunzând cu acceași monedă??Sau alt exemplu câți din voi nu s-au simțit apreciați auzind cuvinte de laudă la adresa lor și au mulțumit persoanelor care l-au adresat??? Acționăm și ne lăsăm influențați de puterea cuvintelor fără să ne dăm seama uneori…..Cu toții avem momente în care cuvintele sunt singura forma de a ne exprima diverse sentimente pentru diferite persoane: pentru prieteni / iubiți/rude/cunoștințe aflate la distanță.
Cuvintele sunt arma noastră, cu care atingem oamenii. Și această armă ne poate uni sau depărta de anumite persoane, mult mai mult decât credem. Cuvintele calde, drăgăstoase,sincere ne aproprie și ne fac să dăruim/ să investim sentimente curate . Cuvintele reci, seci, jignitoare ne distanțează și ne fac să privim persoana cu dezgust, cu indiferență.
Experiențele de viață m-au învățat că folosirea cuvintelor cu tact , bun simț, chiar dacă ne spunem o părere care nu este întotdeauna bună ne poate ajuta să ne spunem punctul de vedere, fără a-l face pe celălalt să se simtă încolțit. Astfel riscul de a intra într-un conflict și de a răni pe ceilalți este diminuat.
Uneori între două persoane care au atâtea să își spună se așterne o tăcere…și asta doar din cauză că nu știm să exprimăm în cuvinte ce avem de zis , fără a fi înțeleși greșit. Tăcerea asta ne poate face să ne imaginăm mii și mii de scenarii, mai mult sau mai puțin adevărate. Concluzia este că lipsa cuvintelor are și ea un efect asupra noastră. Pentru a nu exista momente de tăcere este mai bine să învățăm să comunicăm dorințele, speranțele, lipsurile, neputințele, trăirile noastre, adică stările noastre suflețești. Unii din voi probabil consideră că a-ți exprima sincer și deschis sentimentele ne dă o notă de fragilitate și probabil suntem mai ușor de manevrat de către ceilalți. Acest lucru nu este adevărat cu condiția să ne expunem gândurile, dar nu să ne lăsăm ”călcat în picioare”, tradați cu derâdere. Consider că a ne ascunde gândurile ne face mai fragili, pentru că la un moment dat acestea vor exploda arătându-te niște persoane mult mai slabe .
A fi capabil să îți exprimi în cuvinte vulnerabiltățile și să fii conștient de ele te face un om puternic!
Ioana 