Cuvinte scrise-n tren

Am scris în tren ceva…:

Mi-am închis inima în urma ta, iar cheia am aruncat-o…undeva departe…poate pe un vârf de munte sau poate chiar în mare…poate printre șoapte aflate în noapte…poate printre amintiri…poate prin tuneluri…poate printre gânduri complicate…poate prin zăpada ce a încetat să mai atingă pământul…poate printre nori…poate prin ceața ce se așterne dimineața când deschid ochii și nu ești lângă mine…poate printre lacrimile ce sunt ascunse de ploaia ce –mi  picură fața..poate printr-un răsărit de soare ce mă găsește singură într-un cadru pustiu…poate printr-un apus văzut de departe….poate printre flori de primăvară…sau poate am aruncat-o în mulțimi….într-un univers paralel  și gol să se risipească-n veacuri…ruginind…”

                                        (3 aprilie 2013)

403140_354773024544117_1416481854_n

Poveste de toamnă(partea I)

E toamnă. Trupul ei tremura de emoție. Mesajul de la el ” vreau să te văd” a avut efectul ăsta asupra ei. Tremură și se panichează la gândul vederii lui…oare ce să-i spună când îl va întâlni??Numai gândul o lăsa fără cuvinte… cum ar fi fost capabilă să -i vorbescă? El oare cum va reacționa când o va vedea???

În timp ce gândurile ei întortocheate tot i se invârteau în cap, aude telefonul. Sare în sus de bucurie ca un copil când citește cuvintele dulci ce i le-a adresat. Se gândește rapid ce să-i răspundă. Dar auzul sonerii de la ușa micului apartament o împiedică. Se duce rapid să deschidă și rămâne în stare de șoc când îl văd zâmbindu-i jucăuș, cum doar el știa să o faci. Își revine când îl aude spunându-i ”bună”, îl luă în brațe și îi zâmbi.

Îl poftește în micul ei apartament. Cei doi stau o vreme și doar se privesc fix în ochi. Sunt niște momente de o intensitate maximă dintre ei. Trupurile lor tremurau din toate încheieturile. Sărutul lui îi face inima ei să-i bată din ce în ce mai puternic.Vibrează. Îi aude inima cum bate, lipită de trupul ei.

Își dezgolesc ușor trupurile pătrunse de dorință și se aruncăm într-o mare de pasiune. Trupurile lor rostesc un puternic sentiment de iubire și pasiune. Își contopesc odată cu trupurile, sufletele, visele, speranțele . Sfârșesc prin a adormi îmbrățișați. Din când în când, ea deschide ochii și îl privește dormind.

Dimineața o trezesc palmele lui ce îi ating suav părul. Își zâmbesc și pornesc amândoi spre o nouă zi plină de bucurie și împliniri.

Restul zilei și-l petrec împărțind bucurii, mici secrete, planuri de viitor, privindu-se în ochii îndelung, unindu-și buzele pline de pasiune și zâmbindu-și reciproc din toată inima.

Dar orele trec , timpul este necruțător și momentul plecării lui se aproprie. Ea îl însoțeste la gară și profită din plin de ultimele clipe în doi. Clipa plecării lui a sosit . Îi dă un ultim sărut , ce o face să spere la o nouă revedere în doi.

El urcă în tren. Se privesc unul pe altul până când trenul pornește și se depărtează. Ea rămâne o vreme înțepenită pe peron , gândindu-se la clipele frumoase abea trecute , zâmbind. Au fost cele mai frumoase momente din viața ei de până acum.

Pornește în drum spre casă cu gândul la el. Aude din nou telefon și citește mesajul ”te iubesc” primit de la el. Zâmbește din nou.