inconjur

Inconjurat de oameni…si totusi singur….cam asa este definit omul din epoca actuala…traim in secolul vitezei si al noilor tehnologii….avem atatea lucruri…atatia oameni care ne inconjoara…si…totusi…suntem singuri….pentru ca suntem prea ocupati de nevoile noastre,prea ocupati cu noi insine pentru ai observa pe ceilalti…singuratatea este ceea ce ne defineste….Desi de mici…avem un grup social…asa zisii „prieteni”…cati din ei ne asculta atunci cand suntem tristi,suparati?…cati din ei ne ofera o imbratisare cand avem nevoie?… in cati din ei, oamenii avem incredere sa ne confensam ?si cati din ei nu ne tradeaza increderea…???cati????1 maxim 2….si atunci ne putem considera norocosi….

Cati din voi nu ati simtit vreodata ca in grupul in care va aflati nu va mai regasiti?…si cati dintre voi nu si-au dorit momente in care sa evadeze din ….cotidian??….cati dintre voi nu v-ati pierdut increderea in oameni..din cauza nepasarii,indiferenti celor din jurul vostru….??cati dintre voi nu ati simtit ca lumea din jurul vostru va judeca fara a incerca sa va cunoasca cu adevarat macar???am o mie de intrebari….ce cauta o mie de raspunsuri…

Ma uit in jurul meu si vad…zi de zi….fete tot mai triste,mascate de un zambest fals….o mare de oameni care comunica….dar de fapt tot singuri se simt… si mai  vad atat de putin oameni atenti la ceilalti….atat de putin oameni care se bucur de micile simplitati din jurul lor,cum ar fi:un cer senin,un rasarit,un asfintit…o ploaie de toamna…mirosul de iarba verde….cati dintre voi mai sunt atenti la aceste mici lucruri???…care ne fac viata mai frumoasa….

Si mai vad in jurul meu….oameni…care se mint singuri si se complac in propria lor nefericire…se mint acceptand lucruri care le displac, atunci cand sunt dezamagiti se  chinuiesc  privind lucruri care le amintesc de oamenii care i-au dezamagit si deseori se mint singuri…

Avem pretentia ca cei din jur sa fie sinceri cu noi si sa nu ne raneasca… dar oare noi, cat de sinceri suntem cu noi? Si de ce prin anumite fapte continuam sa ne ranim singuri? ??

Anunțuri

ganduri….

Viata mereu m-a invatat si ma va invata ca nu ma pot baza pe oameni…oamenii sunt parsivi,mint mult si dezamagesc….si  mereu exact de la cine nu te astepti te va dezamagi…mereu si mereu….de aceea am ajuns la concluzia ca singura persoana pe care ma pot baza intotdeauna sunt EU!Intr-o lume in care fiecare incearca sa supravietuiasca,dupa putinta lui ,cred ca cea mai buna cale de a te feri de pericole e ai incredere doar in tine…de a avea micul tau coltisor intim…de a nu -ti impartasi cele mai ascunse ganduri….si pentru ca intotdeauna se va gasi cineva care data viitoare te va face sa lasi garda jos….cel mai bine e sa ai grija cui ii incredintezi increderea ta….sau poate nu e bine sa lasi garda jos nimanui…poate SINGURATATEA E SINGURA TA CALE….pe zi ce trece…incep sa cred ca si pentru mine singuratatea e singura mea cale…”ice type” cum zice un bun prieten…poate e mai bine asa….desi mereu am fost genul de om,care  a incercat sa se aproprie de oameni…care le-a accordat incredere…tot de atatea ori am fost dezamagita…

BUN VENIT SINGURATATE!!te imbratisez cu drag.

viata…

Viata poate fi uneori dura,ne poate  cobora de dealuri abrupte si alunecoase….dar uneori putem primi un sprijin, un umar..care ne ajuta sa ne ridicam si sa o luam de  la  inceput….de multe ori viata ne poarta pe taramul ei foarte greu de ghicit si ne pregateste surprize mai mult sau mai putin placute…si din fiecare taram invatam cate ceva…si mereu invatam…si totusi in viata mereu gresim…gresim si invatam….suntem facuti pentru a fi o” opera ” imperfecta plina de defecte si totusi,noi,oamenii suntem minunati…buni,rai..suntem minunati….De-a lungul vietii trecem prin mai multe situatii ,care ne schimba…ne maturizeaza,ne calesc…ne fac mai buni sau mai rai…suntem duali….mereu buni si totusi mereu rai…nu putem fi doar de o parte…In viata vom rani persoane care nu merita,vom sfasia inimii,iar la randul nostru vom fi raniti…cu o inima sfasiata…imperfecta,dar totusi atat de frumoasa…plina de cicatrici,dar totusi implinita si matura…

In fiecare etapa a vietii invatam cate ceva….:cand suntem in primii ani de viata invatam sa pasim,sa vorbim…;in primii ani de scoala invatam sa scriem,sa citim;in adolescenta invatam sa iubim cu sufletul curat si plin de sperante;la maturitate invatam sa iubim cu maturitate,calm si intelegere….;la batranete invatam….ca viata noastra a fost frumoasa asa cum a fost ea….

Ceea ce consider eu ca conteaza cel mai mult e sa ne bucuram de fiecare etapa din viata noastra si sa invatam sa….TRAIM!!!

miss you…

A mai trecut un an si vor mi trece multi…dar mereu imi va fi dor de tine…mereu vei fi intr-un colt in inima mea….te iubesc,tata si mi-e dor de tine…

Au trecut 5 ani de cand nu nu am mai vorbit,5 ani de cand iti simt lipsa tot mai mult,5 ani de cand odata cu tine a murit si o parte din mine….5 ani de cand imi lipsesc vorbele tale…..5 ani de dor…

cu timpul…


Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila
intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu
inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e
sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete… ca
saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promistiuni, si asa
omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg
deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in
ASTAZI si ACUM, pentru ca terenul lui MAINE este prea nesigur pentru  a 
face planuri… si viitorul are mai mereu o multime de variante carese opresc insa la jumatatea drumului….

…..Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura
cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe
sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in
loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca
intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forta, ca intr-adevar e
valoros, si omul invata si invata … si cu fiecare zi invata. Cu
timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor
bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la
trecut.
…… Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu
defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata
fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti
alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea,
in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
……Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt
numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai
tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii. Cu timpul
inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot
restul vietii sa faca rau celui ranit. Cu timpul inveti ca a scuza e
ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu
adevarat mari o pot face. Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un
prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la
aceeasi intensitate. Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit
cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai
lasat sa plece.
……Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de
fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata. Cu timpul iti dai seama
ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau
mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate,
ridicate la patrat. Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile
sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa
cum sperai.
…..Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era
viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment. Cu timpul
vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti
vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si
nu mai sunt… Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri
iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai
nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai
are nici un sens.

Dar din pacate, se invata doar cu timpul…